(sec-cut-seismicitate)=
# Seismicitatea României și recurența cutremurelor

````{admonition} Intuiție
:class: tip
```{include} ../casete/07_cutremure/cut_seismicitate.md
```
````



(sec-cut-catalog)=
## Cutremurele vrâncene majore

Catalogul ROMPLUS, întreținut de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), cuprinde cutremurele produse pe teritoriul României din anul 984 până în prezent {cite:p}`Oncescu1999,Popa2022`. Sursa Vrancea a generat, în ultimele două secole, nouă cutremure cu M$_w \ge$ 7,0 {cite:p}`Pavel2016`; cele mai importante sunt prezentate în {numref}`Tabelul %s <tab-cut-cutremure-vrancea>` și localizate pe harta din {numref}`Figura %s <fig-cut-harta-istorica>`. Se remarcă succesiunea cutremurelor cu M$_w \ge$ 7,0 din secolul XX (1908, 1940, 1977, 1986), la intervale de 32, 37 și 9 ani, și faptul că evenimentele cele mai puternice s-au produs în partea inferioară a volumului seismogen (130–150 km), în timp ce cutremurul din 1977 a avut hipocentrul mai sus (circa 94 km) și un caracter multiplu al ruperii.

~~~{list-table} Cutremurele vrâncene majore din perioada instrumentală și pre-instrumentală (M$_w \ge$ 6,9). <span class="todo">[DE VERIFICAT: valorile din tabel provin din ROMPLUS așa cum sunt reproduse în {cite:alp}`Pavel2016` și pe portalul INFP; se recomandă confruntarea cu versiunea curentă a catalogului ROMPLUS, în special pentru adâncimile din 1990 și magnitudinile istorice (1802, 1838).]</span>
:name: tab-cut-cutremure-vrancea
:header-rows: 1

* - Data
  - Ora (locală)
  - M$_w$
  - Adâncime (km)
  - Sursa
* - 26 octombrie 1802
  - –
  - 7,9
  - $\approx$<!-- -->150
  - {cite:alp}`Popa2022`
* - 23 ianuarie 1838
  - –
  - 7,5
  - $\approx$<!-- -->150
  - {cite:alp}`Popa2022`
* - 6 octombrie 1908
  - –
  - 7,1
  - 125
  - {cite:alp}`Pavel2016`
* - 10 noiembrie 1940
  - 03:39
  - 7,7
  - 150
  - {cite:alp}`Pavel2016`
* - 4 martie 1977
  - 21:22
  - 7,4
  - 94
  - {cite:alp}`Pavel2016`
* - 31 august 1986
  - 00:28
  - 7,1
  - 131
  - {cite:alp}`Pavel2016`
* - 30 mai 1990
  - 13:40
  - 6,9
  - $\approx$<!-- -->90
  - {cite:alp}`Popa2022`
~~~

```{figure} ../figures/foto/cap9/historical_map_of_major_romanian_earthquakes.jpg
:name: fig-cut-harta-istorica
:width: 70%

Seismicitatea României (M $\ge$ 3,0) între anii 984 și 2022, cu epicentrele colorate în funcție de adâncime; se observă concentrarea hipocentrelor intermediare în zona Vrancea (sursa: {cite:alp}`Enescu2023`, licență CC BY).
```

Magnitudinile cutremurelor istorice (1802, 1838) sunt estimate din date macroseismice și au incertitudini de ordinul $\pm$<!-- -->0,3 unități. Cutremurul din 26 octombrie 1802, cu M$_w$ estimată la 7,9, este considerat cel mai puternic cutremur cunoscut din România {cite:p}`Enescu2023`. Cutremurele crustale cele mai importante au fost cel de la Shabla (Bulgaria, 31 martie 1901, M$_w$ = 7,2, resimțit puternic în Dobrogea) și cel din zona Făgăraș–Câmpulung din 26 ianuarie 1916 (M$_w$ = 6,4) <span class="todo">[DE VERIFICAT: valorile pentru 1901 și 1916 sunt preluate de pe portalul INFP; confruntați cu ROMPLUS]</span>.

(sec-cut-gutenberg)=
## Relația Gutenberg–Richter

Distribuția frecvență–magnitudine a cutremurelor dintr-o regiune este descrisă de relația empirică a lui {cite:t}`GutenbergRichter1944`:

$$
\log_{10} N(M) = a - b\,M,
$$ (eq-cut-gutenberg-richter)

în care $N(M)$ este numărul de cutremure cu magnitudinea cel puțin egală cu $M$ produse într-un interval de timp dat, $a$ este o constantă care exprimă nivelul general de activitate seismică al regiunii, iar $b$ (valoarea $b$) exprimă raportul dintre numărul cutremurelor mici și al celor mari. În majoritatea regiunilor tectonice $b \approx 1$, adică la fiecare cutremur de magnitudine 6 corespund, statistic, circa zece de magnitudine 5 și o sută de magnitudine 4. Pentru seismicitatea intermediară din Vrancea s-au obținut valori $b \approx 1{,}0$ pentru întregul volum seismogen în perioada 2005–2013 {cite:p}`Enescu2023`, cu valori mai mici în partea inferioară a acestuia, ceea ce indică o concentrare mai mare a tensiunilor la adâncime; în analizele de hazard se folosesc valori diferențiate pe intervale de adâncime, între aproximativ 0,7 și 1,0 {cite:p}`Pavel2016`. Relația {eq}`eq-cut-gutenberg-richter` stă la baza estimării ratelor anuale de producere a cutremurelor de diverse magnitudini, date de intrare esențiale pentru calculul probabilist al hazardului seismic.