(cap_forfecare)=
# Forfecarea: ce se întâmplă când alunecăm

```{admonition} Intuiție
:class: tip
Mergi pe o plajă. Lângă apă, pe nisipul **îndesat** și ud, talpa lasă o urmă **mai uscată** în jurul ei: nisipul forfecat de talpă **și-a mărit volumul** și a supt apă din jur. Mai sus pe plajă, pe nisip afânat, piciorul se afundă și nisipul se **îndeasă** sub el. Același nisip, două comportări opuse — și singura diferență este cât de îndesat era la început. Dacă ai înțeles asta, ai înțeles jumătate din teoria stării critice.
```

Edometrul ne-a arătat ce face volumul când **apăsăm**. Acum vedem ce face volumul când **forfecăm** — și, mai ales, ce face rezistența la forfecare. Vom descoperi că:

- un pământ îndesat (sau supraconsolidat) **se dilată** la forfecare, are un **vârf** de rezistență și apoi slăbește;
- un pământ afânat (sau normal consolidat) **se contractă** și crește monoton până la un platou;
- la deformații mari, **amândouă** ajung la același platou de rezistență **și la același volum**: **starea critică**.

Pagini:

- {ref}`cutia` — cutia de forfecare directă: cel mai simplu mod de a forfeca;
- {ref}`afanat_indesat` — cele două comportări și întâlnirea lor în starea critică;
- {ref}`triaxial` — aparatul triaxial: de ce avem nevoie de el și ce măsoară;
- {ref}`drenat_nedrenat` — forfecare cu și fără drenaj; ce face presiunea apei;
- {ref}`ex_forfecare` — exerciții.

```{admonition} Ce vei putea face la sfârșitul capitolului
:class: note
- să desenezi din memorie curbele $\tau$–$\gamma$ și $\Delta V$–$\gamma$ pentru un pământ afânat și unul îndesat;
- să explici diferența dintre unghiul de frecare de vârf și cel la stare critică;
- să spui ce se întâmplă cu presiunea apei din pori într-o încercare nedrenată pe argilă NC și pe argilă OC.
```