3.3.2. Roci ale metamorfismului dinamic#
Intuiție
Pe o falie mare, roca este măcinată între cele două compartimente ca între pietrele unei mori. Ce rămâne, brecie, milonit sau argilă de falie, este mai slab și mai permeabil decât roca din jur și marchează exact locul unde masivul s-a rupt.
Breccia de falie (Tabelul 3.27) este alcătuită din fragmente colțuroase ale rocilor sfărâmate pe falie, cimentate ulterior; milonitul (Tabelul 3.28) rezultă prin laminare intensă, cu reducerea granulației și orientarea puternică a componentelor (textură rubanată, oculară). Ambele marchează zonele de falie și constituie, prin rezistența redusă și permeabilitatea ridicată, zone critice pentru tuneluri, baraje și fundații.
Structură |
|
tip |
cataclastică (fragmente colțuroase în matrice fină) |
Textură |
|
orientare |
masivă (neorientată) |
Compoziție mineralogică |
minerale relicte: feldspat alcalin, cuarț, plagioclaz; minerale tipomorfe: clorit |
Sursa: Vázquez, 2013.
Structură |
|
tip |
cataclastică, fin granulară (laminare) |
Textură |
|
orientare |
orientată: rubanată și oculară |
Compoziție mineralogică |
minerale relicte: feldspat alcalin, cuarț, amfiboli; minerale tipomorfe: clorit, sericit |
Sursa: Woudloper, 2008.