2. Pământul: structură internă și dinamică#
Intuiție
Nimeni nu a forat mai adânc de 12 km, și totuși știm din ce este făcut centrul Pământului. Îl „ascultăm”: fiecare cutremur mare trimite unde prin toată planeta, iar felul în care ele întârzie, se curbează sau dispar ne spune ce au întâlnit pe drum. Tot de acolo, din adânc, vine și energia care mișcă plăcile, ridică munții și cutremură Vrancea.
Orice construcție se sprijină, în cele din urmă, pe partea cea mai superficială a unei planete a cărei structură internă, compoziție și dinamică determină direct natura terenului de fundare, seismicitatea amplasamentului și procesele care modifică relieful. Grosimea de câțiva metri sau zeci de metri investigată printr-un foraj geotehnic reprezintă o fracțiune infimă din cei 6 371 km ai razei terestre, dar proprietățile acestei pături subțiri sunt rezultatul unei istorii geologice guvernate de procese care se desfășoară la sute de kilometri adâncime – convecția din manta, mișcarea plăcilor litosferice, ridicarea lanțurilor muntoase – și de procese externe care sculptează suprafața – alterarea, eroziunea, transportul și sedimentarea.
Capitolul de față prezintă, pe scurt, caracteristicile generale ale Pământului, structura sa internă așa cum a fost dedusă din propagarea undelor seismice, teoria tectonicii plăcilor și poziția României în acest cadru, ciclul rocilor și procesele geologice externe care generează depozitele cuaternare pe care se fundează majoritatea construcțiilor din țara noastră. Aceste noțiuni constituie fundamentul pentru capitolele următoare, dedicate mineralelor și rocilor (Capitolul 3), tectonicii (Capitolul 4), cutremurelor (Capitolul 7) și terenurilor dificile de fundare (Capitolul 10).
În acest capitol:
Exerciții — întrebări cu rezolvări ascunse.
Ce vei putea face la sfârșitul capitolului
să descrii învelișurile Pământului și discontinuitățile seismice care le separă;
să explici diferența dintre litosferă și astenosferă și cele trei tipuri de limite de plăci;
să urmărești ciclul rocilor și să legi depozitele cuaternare din România (aluviuni, loess, deluvii) de problemele lor de fundare.
În fișele disciplinei: Master IG – cursul 2 (structura internă și compoziția Pământului, ciclul rocilor); licență (CFDP, Ingineria Apei) – cursul 1. Vezi Cursul și fișele disciplinei.