3.2.2. Roci plutonice

Intuiție

Rocile plutonice s-au răcit la kilometri adâncime, în zeci de mii până la milioane de ani, și au avut timp să cristalizeze complet: toate granulele se văd cu ochiul liber. Sunt, proaspete, printre cele mai bune terenuri de fundare; problema lor nu este roca, ci fisurile și zona alterată de la suprafață.

3.2.2.1. Roci plutonice acide și intermediare

Granitul este cea mai răspândită rocă plutonică, acidă, holocristalină, alcătuită din cuarț (20–60 % din felsice), feldspat alcalin (ortoclaz, microclin), plagioclaz și mice (biotit, muscovit), uneori hornblendă (Tabelul 3.9). Culoarea variază de la alb-cenușiu la roz și roșu, în funcție de feldspatul potasic. Este rocă de fundare de foarte bună calitate și piatră de construcție clasică (Munții Măcin, Muntele Rece, Pietroasa). [DE VERIFICAT: localitățile]

Tabelul 3.9 Descriere petrografică macroscopică — Granit

Structură
cristalinitate	holocristalină
dim. absolută	faneritică
dim. relativă	echigranulară
forma cristalelor	hipidiomorfă
Textură
orientare	masivă (neorientată)
ocupare spațiu	compactă
Compoziție mineralogică	cuarț \(\ce{SiO2}\), ortoclaz \(\ce{KAlSi3O8}\), albit \(\ce{NaAlSi3O8}\), anortit \(\ce{CaAl2Si2O8}\), biotit \(\ce{K(Mg,Fe)3AlSi3O10(OH)2}\); A(++), Q(+), P(+)

Sursa: Koreller, 2021.

Granodioritul face trecerea de la granit la diorit: plagioclazul predomină asupra feldspatului alcalin, cuarțul rămâne abundent, iar mineralele melanocrate (biotit, hornblendă) sunt mai numeroase (Tabelul 3.10). Este roca plutonică cea mai frecventă în lanțurile muntoase tinere.

Tabelul 3.10 Descriere petrografică macroscopică — Granodiorit

Structură
cristalinitate	holocristalină
dim. absolută	faneritică
dim. relativă	inechigranulară
forma cristalelor	hipidiomorfă
Textură
orientare	masivă (neorientată)
ocupare spațiu	compactă
Compoziție mineralogică	plagioclaz \(\ce{(Na,Ca)(Si,Al)4O8}\), ortoclaz \(\ce{KAlSi3O8}\), cuarț \(\ce{SiO2}\), biotit, hornblendă; P(++), Q(+), A(+)

Foto: I. Boți.

Sienitul este o rocă plutonică intermediară, asemănătoare granitului, dar cu foarte puțin sau deloc cuarț; este alcătuită predominant din feldspat alcalin, subordonat plagioclaz, cu hornblendă și biotit (Tabelul 3.11). În diagrama QAP compoziția sienitului se caracterizează prin Q = 0–5 % (până la 20 % la sienitul cu cuarț), A = 65–90 % și P = 10–35 % din totalul feldspaților. În România apare în masivul Ditrău (Munții Giurgeu), unde se asociază cu sienite nefelinice.

Tabelul 3.11 Descriere petrografică macroscopică — Sienit

Structură
cristalinitate	holocristalină
dim. absolută	faneritică
dim. relativă	inechigranulară
forma cristalelor	hipidiomorfă
Textură
orientare	masivă (neorientată)
ocupare spațiu	compactă
Compoziție mineralogică	feldspat alcalin \(\ce{(K,Na)AlSi3O8}\), plagioclaz, hornblendă, biotit; A(+++), P(+), Q(\(-\))

Sursa: John, 2021.

Dioritul este roca plutonică intermediară tipică: plagioclaz (andezin) și hornblendă, cu biotit și piroxeni subordonați, cuarț în cantitate mică (Tabelul 3.12). Are aspect pestriț alb-negru („sare și piper”) și densitate mai mare decât granitul. Echivalentul său vulcanic este andezitul.

Tabelul 3.12 Descriere petrografică macroscopică — Diorit

Structură
cristalinitate	holocristalină
dim. absolută	faneritică
dim. relativă	echigranulară
forma cristalelor	hipidiomorfă
Textură
orientare	masivă (neorientată)
ocupare spațiu	compactă
Compoziție mineralogică	plagioclaz \(\ce{(Na,Ca)(Si,Al)4O8}\), hornblendă, biotit, piroxen, cuarț subordonat; P(+++), Hb(++), A(\(-\)), Q(\(-\))

Foto: I. Boți.

3.2.2.2. Roci plutonice bazice

Gabroul este roca plutonică bazică principală, alcătuită din plagioclaz calcic (labrador–bytownit) și piroxeni (augit), cu olivină și hornblendă subordonate (Tabelul 3.13). Este de culoare închisă (verde-negru), grea (2,9–3,1 g/cm\(^3\)) și foarte rezistentă; echivalentul vulcanic este bazaltul. Apare în complexe ofiolitice (Munții Apuseni de Sud, Dobrogea de Nord).

Tabelul 3.13 Descriere petrografică macroscopică — Gabrou

Structură
cristalinitate	holocristalină
dim. absolută	faneritică
dim. relativă	echigranulară
forma cristalelor	hipidiomorfă
Textură
orientare	masivă (neorientată)
ocupare spațiu	compactă
Compoziție mineralogică	plagioclaz calcic \(\ce{(Ca,Na)(Si,Al)4O8}\), augit \(\ce{(Ca,Na)(Mg,Fe,Al)(Si,Al)2O6}\), olivină \(\ce{(Mg,Fe)2SiO4}\); P(+++), Px(++), Ol(+)

Foto: I. Boți.

3.2.2.3. Roci plutonice ultrabazice (ultramafice) și foidice

Rocile ultrabazice sunt alcătuite aproape exclusiv din minerale feromagneziene (olivină, piroxeni, amfiboli), fără feldspați sau cu feldspați în cantitate neglijabilă; provin din mantaua superioară și apar la suprafață în complexele ofiolitice. Se alterează ușor la serpentin (serpentinite) și la minerale argiloase, motiv pentru care sunt terenuri de fundare și materiale de construcție cu comportare variabilă. Rocile foidice conțin feldspatoizi (nefelin, sodalit, leucit) în locul cuarțului, fiind roci subsaturate în silice.

Tabelul 3.14 Descriere petrografică macroscopică — Dunit

Structură
cristalinitate	holocristalină
dim. absolută	faneritică
dim. relativă	inechigranulară
forma cristalelor	panxenomorfă
Textură
orientare	masivă (neorientată)
ocupare spațiu	compactă
Compoziție mineralogică	olivină \(\ce{(Mg,Fe)2SiO4}\) (\(>\) 90 %), cromit, piroxen, spinel; Ol(++++), Px(\(-\))

Foto: I. Boți.

Tabelul 3.15 Descriere petrografică macroscopică — Peridotit

Structură
cristalinitate	holocristalină
dim. absolută	faneritică
dim. relativă	inechigranulară
forma cristalelor	panxenomorfă
Textură
orientare	masivă (neorientată)
ocupare spațiu	compactă
Compoziție mineralogică	olivină \(\ce{(Mg,Fe)2SiO4}\), piroxeni \(\ce{(Mg,Fe,Ca)SiO3}\), spinel, granat; Ol(+++), Px(+)

Foto: I. Boți.

Tabelul 3.16 Descriere petrografică macroscopică — Piroxenit

Structură
cristalinitate	holocristalină
dim. absolută	faneritică
dim. relativă	inechigranulară
forma cristalelor	hipidiomorfă
Textură
orientare	masivă (neorientată)
ocupare spațiu	compactă
Compoziție mineralogică	piroxeni \(\ce{(Mg,Fe,Ca)SiO3}\), olivină, spinel, oxizi de fier; Px(++++), Ol(\(-\))

Sursa: Sosnowski, 2010.

Tabelul 3.17 Descriere petrografică macroscopică — Hornblendit

Structură
cristalinitate	holocristalină
dim. absolută	faneritică
dim. relativă	inechigranulară
forma cristalelor	hipidiomorfă
Textură
orientare	masivă (neorientată)
ocupare spațiu	compactă
Compoziție mineralogică	hornblendă \(\ce{Ca2(Mg,Fe,Al)5(Si,Al)8O22(OH)2}\), minerale accesorii; Hb(+++), A(\(-\))

Sursa: Khruner, 2007.

Tabelul 3.18 Descriere petrografică macroscopică — Foidolit

Structură
cristalinitate	holocristalină
dim. absolută	faneritică
dim. relativă	inechigranulară
forma cristalelor	panxenomorfă
Textură
orientare	masivă (neorientată)
ocupare spațiu	compactă
Compoziție mineralogică	nefelin \(\ce{(Na,K)AlSiO4}\), leucit \(\ce{KAlSi2O6}\), sodalit \(\ce{Na8(Al6Si6O24)Cl2}\), olivină, piroxen; F(sodalit +++, nefelin +)

Sursa: Lysippos, 2013.

Tabelul 3.19 Descriere petrografică macroscopică — Sienit foidic (nefelinic)

Structură
cristalinitate	holocristalină
dim. absolută	faneritică
dim. relativă	inechigranulară
forma cristalelor	hipidiomorfă
Textură
orientare	masivă (neorientată)
ocupare spațiu	compactă
Compoziție mineralogică	feldspat alcalin \(\ce{(K,Na)AlSi3O8}\), nefelin \(\ce{(Na,K)AlSiO4}\), sodalit, leucit, hornblendă, biotit, piroxen; A(++), F(sodalit ++, nefelin +), Px/P(+)

Foto: I. Boți.