Zonarea seismică a teritoriului României și hărțile de hazard

7.6. Zonarea seismică a teritoriului României și hărțile de hazard#

Intuiție

Nimeni nu poate spune data următorului cutremur, dar se poate spune ce accelerație are șanse rezonabile să fie depășită într-un loc, pe durata de viață a unei clădiri. Harta de zonare este exact acest răspuns, pus pe hartă, în două numere pentru fiecare localitate.

7.6.1. Hărți de hazard seismic#

Hazardul seismic exprimă probabilitatea ca un anumit nivel al mișcării terenului (de regulă accelerația maximă a terenului, PGA, sau accelerația spectrală) să fie depășit într-un amplasament, într-un interval de timp dat. El se poate evalua în două moduri:

  • determinist: se alege un scenariu (de exemplu cutremurul maxim credibil din sursa Vrancea, la distanța minimă față de amplasament) și se calculează mișcarea terenului cu o relație de atenuare; rezultatul este o valoare fixă, fără probabilitate asociată;

  • probabilist (PSHA, după Cornell (1968)): se combină toate sursele seismice, relațiile lor frecvență–magnitudine (relația (7.5)) și relațiile de atenuare, împreună cu incertitudinile lor, obținându-se curba de hazard – rata anuală de depășire a fiecărui nivel de accelerație.

Din curba de hazard se extrage valoarea corespunzătoare unui interval mediu de recurență (IMR) impus. Un IMR de 225 de ani corespunde unei probabilități de depășire de 20 % în 50 de ani, iar un IMR de 475 de ani, folosit în Eurocodul 8 (ASRO, 2004), unei probabilități de 10 % în 50 de ani. Hărțile probabiliste de hazard pentru România au fost elaborate în mai multe etape (Ardeleanu et al., 2005, Pavel et al., 2016); specificul sursei Vrancea (adâncime mare, radiație direcțională, atenuare lentă) impune relații de atenuare dedicate, diferite de cele pentru cutremurele crustale.

7.6.2. Zonarea seismică conform codului P 100-1#

Codul de proiectare seismică P 100-1/2013 (MDRAP, 2013), cu modificările din 2019, definește acțiunea seismică de proiectare prin două hărți de zonare a teritoriului: (i) harta valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare, \(a_g\), pentru IMR = 225 de ani (Figura 7.15); (ii) harta perioadei de control (colț) \(T_C\) a spectrului de răspuns (Figura 7.16). Valorile \(a_g\) sunt cuprinse între 0,10 \(g\) (vestul Transilvaniei, Maramureș) și 0,40 \(g\) (zona epicentrală Vrancea), Bucureștiul având \(a_g\) = 0,30 \(g\); perioadele de control iau valorile 0,7 s, 1,0 s și 1,6 s, ultima caracterizând Câmpia Română și bazinul București, unde depozitele sedimentare groase amplifică perioadele lungi [DE VERIFICAT: confruntați valorile cu hărțile din anexa A a P 100-1 în versiunea în vigoare la data tipăririi].

../_images/_de_adaugat.svg

Figura 7.15 Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare \(a_g\), pentru IMR = 225 de ani (după MDRAP, 2013). [FIGURĂ DE ADĂUGAT: harta zonării \(a_g\) din P 100-1 (IMR = 225 ani)]#

../_images/_de_adaugat.svg

Figura 7.16 Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colț) \(T_C\) a spectrului de răspuns (după MDRAP, 2013). [FIGURĂ DE ADĂUGAT: harta zonării \(T_C\) din P 100-1]#

Pentru un amplasament dat, perechea (\(a_g\), \(T_C\)) definește spectrul de răspuns elastic: \(a_g\) fixează nivelul accelerației, iar \(T_C\) lărgimea palierului de accelerație spectrală constantă și, implicit, cât de mult sunt solicitate construcțiile flexibile. Trebuie subliniat că zonarea din P 100-1 este o macrozonare: valorile \(a_g\) și \(T_C\) înglobează, în medie, condițiile de teren caracteristice fiecărei regiuni, dar nu pot surprinde particularitățile fiecărui amplasament. Studiul geotehnic trebuie să identifice situațiile în care condițiile locale (depozite moi groase, contraste puternice de rigiditate, nivel ridicat al apei subterane, relief accidentat) pot conduce la amplificări suplimentare sau la fenomene de instabilitate a terenului; pentru construcții importante, codul permite și studii de amplasament (microzonare) care rafinează parametrii de proiectare. La data redactării, o versiune revizuită a codului (P 100-1/2025) a fost supusă consultării publice (MDLPA, 2025); proiectul notificat Comisiei Europene în decembrie 2024 (notificarea 2024/0706/RO) prevede trecerea acțiunii seismice de proiectare de la IMR = 225 de ani la IMR = 475 de ani, deci și alte hărți de zonare; cititorul trebuie să consulte versiunea în vigoare [DE VERIFICAT: stadiul aprobării P 100-1/2025 și eventualele modificări ale hărților de zonare].

Cuprins