Exerciții

1.4. Exerciții#

Exercițiu 1.1

O probă cilindrică de nisip are diametrul 70 mm, înălțimea 140 mm, masa umedă 1050 g și, după uscare, 980 g. Greutatea volumică a particulelor \(\gamma_s = 26{,}5\) kN/m³ (\(\gamma_w = 10\) kN/m³). Calculați \(w\) [%], \(\gamma\) și \(\gamma_d\) [kN/m³], \(e\), \(n\), \(v\) [–] și \(S_r\) [%].

Exercițiu 1.2

O argilă saturată are \(w = 62\,\%\) și \(\gamma_s = 27{,}2\) kN/m³. Ce indice al porilor și ce volum specific are? Dacă, în edometru, volumul ei scade cu 8 %, care este noul \(v\) și noua umiditate (proba rămâne saturată)?

Exercițiu 1.3

Profil: 3 m nisip (\(\gamma = 17\) kN/m³ deasupra apei, \(\gamma_{sat} = 20\) kN/m³ sub apă), apoi argilă (\(\gamma_{sat} = 18\) kN/m³). Nivelul apei la 1,5 m adâncime; \(\gamma_w = 10\) kN/m³. Calculați \(\sigma_v\), \(u\), \(\sigma'_v\) [kPa] la 8 m adâncime. Cu \(K_0 = 0{,}6\) [–] în argilă, calculați \(\sigma'_h\) [kPa].

Exercițiu 1.4

De ce, dacă punem o probă de argilă saturată într-un vas cu apă sub presiune de 500 kPa (fără să o încărcăm altfel), ea nu se comprimă și nu devine mai rezistentă?

Exercițiu 1.5

Cu date de laborator. Dintr-o probă de argilă s-a tăiat o epruvetă cu un inel de oțel cu diametrul interior 70 mm și înălțimea 20 mm. Fișa de laborator arată:

Mărime cântărită

Masă [g]

inel gol

85,0

inel + probă umedă

228,5

inel + probă uscată (24 h la 105 °C)

195,0

Greutatea volumică a particulelor, determinată cu picnometrul: \(\gamma_s = 27{,}0\) kN/m³ (\(\gamma_w = 10\) kN/m³). Calculați \(w\) [%], \(\gamma\) și \(\gamma_d\) [kN/m³], \(e\), \(v\) [–] și \(S_r\) [%]. Este proba saturată?